Inlay, onlay și overlay

Inlay-urile, onlay-urile și overlay-urile sunt folosite pentru a restaura dinți cu carii prea mari ce nu pot fi reparate prin simple obturații estetice, dar pot fi rezolvate fără o coroană dentară. Pregătirea necesară se află undeva între cele două manopere, așa că atunci când dimensiunea cavității o va permite, vom alege soluția mai conservativă, pentru a păstra cât mai mult din structura naturală a dintelui.

Iată ce trebuie să știți despre inlay, onlay și overlay:

• Piesele, cunoscute și sub denumirea de “obturații indirecte”, sunt fabricate în Laboratorul de Tehnică Dentară și sunt cimentate permanent pe dintele preparat.
• Pot fi confecționate din compozit, ceramică sau aur.
• Atâta timp cât sunt îngrijite corespunzător, se va preveni degradarea ulterioară a țesutului dentar subiacent.
• Sunt mai durabile decât obturațiile estetice directe.
• Sunt folosite pentru restaurarea dinților laterali (premolari și molari) deoarece pot restabili complet funcția de masticație.
• Prepararea dentară necesară este redusă față de cea pentru o coroană.
• În mod normal, sunt necesare două ședințe pentru această procedură (între cele două va fi folosită o restaurație temporară):
  • Prepararea dintelui și amprenta (amprenta este trimisă la Laborator).
  • Piesa protetică se cimentează definitiv pe dintele preparat.

Care este diferența dintre inlay, onlay și overlay?

Clasificarea se bazează pe mai mulți factori precum: suprafața dintelui care trebuie înlocuită, dimensiunea cavității și, în consecință, întinderea piesei protetice în țesutul dentar. Arhitectura preparației va urma întotdeauna principii conservatoare, dar va fi proiectată astfel încat să se obțină rezistență maximă. Așadar, la prima vizită se va alege un tip de obturație indirectă adecvată, în funcție de forma și extinderea cavității:

Un inlay (o incrustație) se introduce în centrul suprafaței de mestecat a dintelui și este întotdeauna înconjurat de țesut sănătos. Inlay-ul restaurează de obicei cavitățile care se formează în șanțurile și gropițele suprafeței ocluzale (suprafața de mestecat) a dintelui.

Onlay-urile sunt mai mari decât inlay-urile, ele vor acoperi, de asemenea, unul sau mai mulți dintre cuspizi. Acest tip de obturație indirectă este necesară atunci când preparația s-a extins la vârfurile dintelui (cuspizi). Acest lucru se întâmplă atunci când afecțiunea dentară a lăsat dintele fără suficient țesut pentru a susține sarcina directă a mușcăturii.

Overlay-urile sunt similare cu onlay-urile, dar acoperă o zonă și mai mare a suprafeței de mușcat. Uneori, acestea sunt numite „coroane parțiale” sau „table-tops” din cauza formei lor, dar nu sunt neapărat întotdeauna la fel. Principiul de bază este că vor împrăștia uniform presiunea masticatorie, astfel încât riscul de fractură este semnificativ mai redus.

Vom alege o variantă în defavoarea celorlalte, în funcție de starea pereților dentari rămași integri. Este important de știut însă, că restaurări indirecte vor fi aplicate numai atunci când avem:

• Pulpă dentară sănătoasă.
• Pereți dentari fără ciobiri sau fisuri ale smalțului.
• Suprafeţele dentare vecine și cele de pe arcada opusă sănătoase.
• O relație corectă (sau corectată) între arcade în mușcătură.
• Igienă orală bună.

Avantaje și dezavantaje

Inlay-urile, onlay-urile și overlay-urile se vor așeza în interiorul preparațiilor dentare ca o piesă într-un joc puzzle. De aceea adaptarea lor este cu mult superioară în comparație cu o obturație directă. Inlay-urile, onlay-urile sau overlay-urile din ceramică pot fi proiectate (în Laboratorul Dentar) în așa fel încât vor arăta exact ca un dinte natural. Așadar pe lângă refacerea țesutului pierdut și a mușcăturii, au și calități estetice deosebite. Când sunt utilizate pentru cavitățile dintre dinți, deoarece sunt realizate indirect în laborator, se poate obține o suprafață de contact mai bună, astfel încât țesutul gingival este mai bine protejat împotriva traumatismelor și inflamațiilor. Riscul de carie secundară este aproape eliminat prin cimentarea cu un ciment de calitate care va sigila etanș joncțiunea cu suprafața dentară.

Onlay-urile și overlay-urile pot fi folosite în cazurile complicate, în care este necesară recuperarea relațiilor intermaxilare corecte și la stabilirea unei poziții corecte a ATM (articulația temporo-mandibulară). Aici vorbim despre cazurile în care restaurăm arcade întregi grav afectate de bruxism (scrâșnirea dinților), traumă ocluzală, eroziune avansată și alte probleme care au dus la micșorarea înălțimii naturale a dinților. Luând în considerare toate aceste avantaje de necontestat, totuși aceste restaurări au unele contraindicații stricte. Dacă dintele este foarte afectat de carie sau o parte foarte mare a suprafeței faciale sau miezul dintelui este puternic deteriorat, atunci coroanele dentare sau punțile dentare sunt o soluție mai bună. Chiar dacă obturațiile indirecte sunt mai scumpe decât obturațiile clasice, numeroasele avantaje și beneficii pe care le oferă compensează cu ușurință costul suplimentar: longevitatea, menținerea sănătății orale, superioritatea estetică etc.